Adevarul adevarat despre Adevar

Adevarul e ca o sa incep prin a va da o veste trista:
Adevarul adevarat nu exista!
Si nici nu-l detin eu!

Asa ca jur sa spun adevarul, tot adevarul si numai adevarul…meu.
Mai bine nici ca se poate decat sa incepem cu unul dintre bancurile mele preferate.
Ca sa prindeti repede ideea inainte sa-mi incep epopeea.

Carevasazica, la un judecator vin doi impricinati tare suparati.
Unul ii povesteste cu naduf ce cum si de ce celalalt e singurul vinovat pentru tot ce s-a intamplat si nu s-a intamplat.
Judecatorul asculta cu urechile ciulite, tace pret de cateva minute, apoi conchide:
„Ai dreptate!“
Infuriat, paratul incepe si-i povesteste si el judecatorului cum, ce si de ce celalat e singurul vinovat de drept si fapt.
Judecatorul asculta, gandeste ce gandeste si hotaraste:
„Ai dreptate!“.
Cei doi impricinati se uita mirati unul la celalalt.
In sala se asterne o tacere uimita si nelamurita. Apoi incepe o rumoare ingrozitoare.
Grefierul, care batea la masina discutia, se apropie timid de judecator si ii sopteste incurcat la ureche:
„Domnule judecator, stiti, nu pot sa aiba amandoi dreptate!“
Judecatorul il priveste serios si da verdictul vetiginos:
„Si tu ai drepatate!“

Si da, cumva, judecatorul avea si el dreptatea sa.
Pentru ca fiecare om in parte are partea lui de adevar si dreptate.
Pana la urma limba romana ne spune clar ca dreptatea nu e un substantiv defectiv de plural.

Insa adevarul e ca adevarul ar trebui sa fie un substantiv defectiv de singular.
Poate asa am intelege ca nu exista adevar universal.

ADEVARUL cu majuscule nu exista, exista in schimb multe adevaruri cu minuscule care sunt tot atat de adevarate si de neadevarate toate.
Realitatea fiind deloc obiectiva, complet subiectiva si doar chestie de perspectiva.

Adevarul obiectiv nu exista pentru ca obiectivitatea e un concept sf bazat pe prezumtia
ca oamenii ar fi niste robotei fara inima si doar cu creierul la ei.
Asa zisa realitate trece prin prisma experientelor subiective cumulate ale fiecarui om in parte si se reflecta complet diferit in ochii fiecaruia, variind pana la infinit.
Asa ca tot ce avem este un adevar relativ, nicidecum obiectiv.

„Tot ceea ce auzim e de fapt o opinie, nu un fapt.
Si tot ceea ce vedem e o perspectiva, nu realitatea“,
citez si traduc din cineva mai intelept ca mine, dar nu-mi amintesc acum din cine.

Adevarul e o entitate deloc simetrica si geometrica, asa ca se vede absolut diferit din fiecare parte.
Conteaza doar din ce unghi il privesti si il deslusesti.
Deseori, adevarul unia nu are absolut nimic in comun cu adevarul altcuiva, desi aparent faptele sunt aceleasi.

Cati oameni atatea perspective asupra adevarului.
Conceptul e mai usor de exemplificat daca trecem la concret si renuntam la abstract.

Hai sa luam exemplul cel mai savuros, cum ar fi un triunghi amoros.
Desi, ca sa nu intram intr-un cliseu ,hai sa presupunem ca triunghiul asta e de fapt un patrat, pe care daca il analizam observam ca e de fapt un hexagon amoros spumos cu perspective de a deveni diamant.

Un el si o ea.
Putin casatoriti.
Aparent fericiti.
Cu 2 copii regulamentari, 2 cuscri mici si 2 cuscri mari,
Plus un caine, 2 pisici si cativa purici.
Dar si prieteni, colegi, vecini ale caror unghiuri de vedere n-o sa le avem in vedere.

Din unghiul de devedere al celor implicati in triunghiul amoros care e de fapt patrat care e de fapt hexagon care e de fapt diamant, adevarul ar putea suna cam asa:

La prima aruncare de ochi peste gard, adevarul ar putea parea ca el o insela.
Toata lumea asa stia.
Chiar si ea.
Adevarul lui in schimb era ca de fapt nu era chiar inselat, ca o insela doar cu trupul, sau doar cu mintea, sau doar cu inima….
niciodata n-o inselase cu toate partile deodata, asa ca nu se punea.
Deci, desi o insela, adevarul lui era ca n-o insela de fapt,
pentru ca el intelegea prin inselat altceva decat intelegea ea.

Adevarul ei era ca se prefacea ca nu stia, deci si ea il insela cumva.
Si nu doar asa, la figurat, ci din cand in cand si la propriu, cand isi gasea cate un amant pedant.
Si adevarul ei era ca de fapt pe amant il insela cu propriul barbat.

Adevarul amantei lui era ca el o insela zilnic cu nevasta.
Pentru ca intre ei era, nu-i asa, o conexiune adevarata dincolo de spatiu, timp, conventii sociale si percepte morale.

Adevarul amantului ei era ca nu-i pasa cine pe cine inseala ca pana la urma tot aia ii era.
Adevarul lui era ca el insela pe toata lumea cu toata lumea si atunci de fapt el nu insela pe nimeni,
ca doar jura credinta vesnica orisicui deci nimanui, nici macar sie insusi.

Adevarul pisicilor era ca el le insela cu cainele, pe care il mangaia si razgaia toata ziua.
Adevarul cainelui era ca ea il insela cu pisicile, pe care le alinta mai des.
Adevarul puricilor era ca ei inselau cainele cu pisicile si pisicile cu cainele.
Oricum de cand Ea avea un amant, ei, puricii, erau foarte linistiti si fericiti,
pentru ca de cate ori ea pretindea ca merge sa ia solutie pentru purici mergea de fapt sa il ia la puricat pe amant.

Si adevarul era ca desi toata lumea insela de fapt nu insela nimeni.
Pentru ca toata lumea se insela.

Asadar, obsesia noastra pentru notiuni abstracte precum adevar si dreptate se dovedeste in viata de zi cu zi de o mare inutilitate.
Si da, stiu, judecatorul ar zice ca si eu am dreptate.

Si adevarul e ca, in loc sa incercam sa ne impunem adevarurile ca singurele adevaruri valabile,
ar fi mai bine sa ciulim urechile si la adevarurile altora fara sa credem ca ni-l anuleaza pe al nostru cumva,
pentru ca nu-i asa, am fost invatati ca doar un singur adevar poate exista pe lumea asta.
Si fiecare dintre noi crede ca il detine el si nu vrea sa renunte la el in niciun fel.

Lumea ar fi un loc mai adevarat daca am intelege si accepta ca adevarate si adevarurile celuilalt.

Si abia atunci, poate, adevaraurile noastre s-ar intalni, ar flirta, s-ar pupa, s-ar indragosti,
s-ar iubi si ar putea deveni un singur adevar:
al amandurora.
Pentru ca adevarurile care se aseamana, se aduna…si aduc oamenii impreuna.
Pana cand alt adevar ne va desparti.

PS: Aceasta poveste este o fictiune.
Orice asemanare cu persoane reale este doar o intamplare intamplatoare care s-a-ntamplat din intamplare.